Aşa cum poate fi admirată azi, Fontana delle Naiadi a fost finalizată nu mai devreme de 1912 (inaugurarea oficială a fost făcută în 1914). Însă, planul de a construi o fântână în Piazza della Repubblica (anterior cunoscută sub numele de Piazza dell’Esedra) din Roma fusese promovată de Papa Pius IX cu circa 40 de ani mai devreme, în jurul anului 1870. Lucrările de construcţie la fântâna originală s-au încheiat în 1888. Structura prezenta un statuar care consta din patru lei de calcar (după câte se pare, construite în mod provizoriu cu ocazia vizitei Împăratului Wilhelm II la Roma).
Leii au fost sculptaţi de Alessandro Guerrieri, însă au fost înlocuiţi în 1901 cu lucrări de Mario Rutelli, reprezentări sculpturale ale unor zeităţi acvatice feminine, anume, partu Naiade, fiecare guvernând un anumit domeniu al lumii acvatice, idee sugerată de animalele care le însoţesc: nimfa lacurilor ţine o lebădă, nimfa oceanelor călăreşte un cal, nimfa râurilor este întinsă pe un monstru fluvial, în vreme ce nimfa apelor subterane călăreşte o creazură care aduce foarte bine cu un dragon.
Lucrarea lui Rutelli a fost ulterior completată de o piesă centrală (realizată de acelaşi Rutelli) care îl redă pe Glaucus surprins într-o încleştare cu un delfin. Sculptura a fost adăugată în 1911. Simbolismul este destul de clar: îmblânzirea regatului apelor de prezenţa copleşitoare a omului.