Fontana delle Tartarughe a dat naştere la numeroase dezbateri şi discuţii în marginea unor teme precum simbolismul său, şi contextul social şi cultural în care a fost construită. A fost ocazional apreciată ca fiind cea mai frumoasă fântână din Roma, însă dincolo de judecăţile subiective, rămâne unul dintre obiectivele ce nu trebuie omise din capitala Italiei.

Fântâna Ţestoaselor era iniţial cunoscută sub numele de Fons Mattheiorum sau Fontana delli Mattei, după numele nobilului implicat în construirea structurii în locul în care aceasta poate fi văzută în prezent. Muzzio Mattei, membru al Casei Mattei, a fost, de asemenea, cel care a sponsorizat construirea Complexului celor Patru Fântâni de pe Via delle Quattro Fontane. În ceea ce priveşte Fontana delle Tartarughe, contribuţia s-a a constant în faptul că l-a convins pe Papa Pius IV să mute traseul apeductului Acqua Vergine (care pe atunci se afla într-o fază majoră de restaurare, având în vedere condiţia sa precară şi lipsa de funcţionalitate), asumându-şi, în schimb, să plătească costurile de întreţinere şi să paveze piaţa unde este localizată fântâna.

Contrar părerii generale foarte populare în cursul secolului al XVII-lea, potrivit căreia fântâna ar fi fost proiectată de către Rafael, sau chiar de Michelangelo (ceea ce, în fond, nu este deloc surprinzător, având în vedere meritele arhitecturale ale fântânii), aceasta a fost proiectată de către arhitectul cel mai în vogă al epocii, Giacomo della Porta, cu contribuţia notabilă a lui Taddeo Landini, sculptor născut în Florenţa. Astfel, fântâna a fost construită, în liniile sale generale, între 1590 şi 1588, şi abia în 1658 a fost înzestrată cu ţestoasele de bronz de la baza sa (de unde provine şi numele fântânii). Acestea din urmă au fost realizate fie de către Gian Lorenzo Bernini, fie de Andrea Sacchi, însă, în cele din urmă, paternitatea lor rămâne nesigură.

Statuile care îi reprezintă pe cei patru adolescenţi (efebi) cu mâinile în sus într-un gest de susţinere a bazinului care odinioară fusese decorat cu opt delfini (înlăturaţi din cauză că îngreunau funcţionalitatea fântânii) au fost realizate de Taddeo Landini. Ţestoasele din bronz au fost adăugate mai târziu tocmai pentru a restaura echilibrul întregii structuri care părea, cel puţin pentru ochiul unui cunoscător într-ale artei, privată de fermitatea şi simetria verticală după înlăturarea delfinilor. Ţestoasele care decorează fântâna în prezent sunt, de fapt, copii ale sculpturilor originale (originalele au fost înlăturate ca urmare a unei tentative de furt al uneia dintre cele patru sculpturi).

Nume:
Fontana delle Tartarughe (Fântâna Ţestoaselor)
Adresă:
Piazza Mattei, Roma, Italia